VERSET DE MEMORAT: „Puneţi-vă toată puterea ca să păziţi şi să împliniţi tot ce este scris în cartea legii lui Moise, fără să vă abateţi nici la dreapta nici la stânga.“ (Iosua 23:6)
Iosua a ţinut două cuvântări, chiar la finalul acestei cărţi, subliniind cât de mare a fost bunătatea Domnului faţă de Copiii lui Israel. Vârsta înaintată a lui Iosua a fost motivul adunării „întregului Israel“ înaintea lui, iar fragmentul acesta de text biblic a fost catalogat ca fiind adresarea sa de rămas bun către popor. Iosua a prins acest prilej pentru a le reaminti că ei sunt martorii oculari ai lucrărilor pline de putere înfăptuite de Dumnezeu, avertizându-i să rămână credincioşi şi supuşi faţă de Legea lui Dumnezeu.
Iosua a continuat să le reamintească faptul că Dumnezeu l-a adus pe părintele lor Avraam „din cealaltă parte a Râului“ (Iosua 24:3) făcând referire la fluviul Eufrat. Iosua a accentuat măsurile întreprinse de Dumnezeu pentru a face din Copiii lui Israel „poporul Domnului“.
Chiar dacă Terah şi Nahor, cu alte cuvinte tatăl şi respectiv fratele lui Avraam, aveau cunoştinţă de Singurul Dumnezeu Adevărat, aceştia şi-au compromis credinţa, amestecându-se în cultura idolatră din Haran. Însă, Dumnezeu l-a ales pe Avraam şi a încheiat legământul cu el pentru că acesta a ascultat şi a urmat cu supunere glasul lui Dumnezeu.
Uneori, Dumnezeu a făcut uz de elemente obişnuite, pentru a-Şi împlini scopul. Iosua le-a adus aminte bătrânilor, care au trăit în zilele acelea, că Dumnezeu a trimis roiuri de viespi bondăreşti pentru a-i alunga pe locuitorii ţării, permiţând Copiilor lui Israel să intre, atât în posesia de case deja construite, cât şi în posesia de terenuri deja cultivate.
La terminarea discursului adresat lor, Copiii lui Israel au zis: „Noi vom sluji Domnului, Dumnezeului nostru, şi vom asculta glasul Lui.“ (Iosua 24:24). Credincioşi cuvântului dat, ei au păstrat legământul făcut cu Dumnezeu, prin însăşi mâna lui Iosua, multă vreme şi după ce bătrânii, care au trăit după Iosua, au murit.
1. Comparaţi fragmentele biblice Iosua 1:6-9 cu Iosua 23:6-11. Ce similarităţi remarcaţi între adresarea lui Iosua, făcută naţiunii la începutul carierei sale, şi discursul final de la încheierea carierei lui?
2. Referinţa biblică Iosua 23:3 Îl descrie pe Domnul prin expresia: „Domnul, Dumnezeul vostru a luptat pentru voi.“ Ce a făcut Domnul pentru israeliţi până la acest moment? Folosiţi drept ghid pentru aceasta pasajul scriptural Iosua 24:2-13.
3. În vremurile Vechiului Testament, Dumnezeu a purtat bătălii fizice pentru poporul Lui. Cu ce fel de „bătălii“ ne confruntăm noi astăzi?
4. Care a fost prima poruncă dată de Iosua lui Israel prin acest îndemn final? Dar, care a fost cea de-a doua lui poruncă? (Iosua 23:6)
5. Care au fost condiţiile în legătură cu promisiunea lui Dumnezeu de a lupta pentru israeliţi? (Iosua 23:7)
6. În Iosua 23:11 se rosteşte cea de-a treia poruncă, şi-anume: „Să iubiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru!“ Cum au dovedit Copiii lui Israel adeziunea sau lipsa lor de adeziune faţă de această poruncă? Cum putem noi să arătăm lumii, prin acţiunile noastre, faptul că şi noi, de asemenea, îl iubim pe Domnul?
7. Ce a făcut Iosua pentru a comemora reînnoirea legământului încheiat de popor cu Dumnezeu? (Iosua 24:25-27) Care ar fi câteva exemple de „monumente“ în viaţa creştinului?
8. Dacă ar fi să aflaţi că aţi mai avea de trăit doar o singură lună, ar avea loc o schimbare a dvs. de atitudine, respectiv, de comportament? Dacă aşa ar sta lucrurile, precizaţi în ce fel ar consta schimbarea? Ce anume aţi transmite familiei, prietenilor, vecinilor şi colegilor dvs. de serviciu prin intermediul „ultimei adresări“?
Slujirea cu credincioşie a lui Dumnezeu nu poate fi clădită decât pe temelia experienţei naşterii din nou. Întrucât scopul nostru este de „a ne alipi de Domnul“ şi de „a-L iubi din toată inima“, ne vom consacra, noi înşine, slujirii Domnului.
%402x.svg){kind=icon}
%402x.svg){kind=icon}